Păstrarea cărților în stare bună depinde mai ales de trei lucruri: umiditate moderată, lumină indirectă și aer care circulă. O carte ținută într-o cameră uscată, departe de soare și de calorifer, rezistă zeci de ani fără pete. Una uitată într-un subsol umed poate prinde mucegai în câteva luni.
Hârtia se comportă ca un burete. Preia umezeala din aer, se umflă, apoi se zbârcește când aerul se usucă din nou. Mucegaiul apare atunci când umiditatea rămâne mare mult timp, iar aerul stă pe loc. De aceea, majoritatea problemelor se rezolvă prin felul în care e aranjată camera, nu prin produse speciale cumpărate pe ultima sută de metri.
Ce condiții din casă strică hârtia în timp?
Dușmanul numărul unu este umiditatea. Dacă hârtia stă luni la rând într-un aer cu umiditate relativă de peste 65–70%, sporii de mucegai care există oricum în aer găsesc exact ce le trebuie. Pentru cărți, un interval confortabil este cam între 40% și 55%. Un higrometru simplu, de câțiva lei, îți arată ce se întâmplă de fapt, iar locul lui e chiar între cărți, nu pe peretele de la doi metri distanță.
Al doilea factor este temperatura, mai ales când sare de la un extrem la altul. O cameră care se încălzește puternic ziua și se răcește noaptea face hârtia să se dilate și să se contracteze, iar cotorul și lipiturile au de suferit. Mai bine o temperatură constantă, în jur de 18–22 de grade, decât o încăpere tropicală iarna și rece vara.
Lumina vine al treilea, mai discret. Soarele direct decolorează cotorul și transformă în câțiva ani culorile vii în nuanțe spălăcite. Hârtia ieftină, de felul celei folosite la ediții de buzunar sau la ziare, are în compoziție acizi și se îngălbenește și se fărâmițează mai repede. Procesul nu poate fi oprit complet, dar poate fi încetinit mult dacă ții cărțile la umbră.
Cum alegi locul potrivit pentru rafturi?
Alege un perete interior, uscat, departe de calorifer, de sobă și de geam. Peretele exterior rămâne rece iarna, iar pe suprafața lui se formează condens; o bibliotecă lipită de el devine pe nesimțite un mediu umed. Lasă 3–5 centimetri între spatele rafturilor și perete, ca aerul să treacă.
Baia, bucătăria și balconul neînchis sunt locuri slabe pentru cărți. Aburii de la gătit se depun pe hârtie și, în timp, pe cotor apare un luciu lipicios. Dacă ai o carte de bucate pe care o folosești zilnic, ține-o la îndemână, dar mută-o de lângă aragaz imediat ce ai terminat.
Așază volumele destul de strâns ca să se sprijine unele pe altele, dar nu atât de strâns încât să trebuiască să tragi de ele. Cărțile mari și grele stau mai bine culcate decât în picioare, pentru că astfel blocul de pagini nu se desprinde de copertă. Alte capcane ale unei colecții casnice sunt explicate în articolul despre greșelile frecvente la biblioteca personală.
Cum recunoști din timp semnele de mucegai și de dăunători?
Mucegaiul și insectele de hârtie dau semne înainte să facă stricăciuni mari. Merită să cunoști câteva dintre ele:
- un miros de închis, de pivniță, care se simte când deschizi raftul;
- pete mici, albicioase, verzui sau maronii, mai ales pe cotor și în colțurile paginilor;
- pagini care se lipesc între ele sau capătă un aspect ondulat;
- o pulbere fină sau găuri mărunte în hârtie, semn de insecte;
- peștișori de argint, insecte mici și argintii care rod hârtia și lipiciul legăturii.
Verificarea durează cinci minute o dată pe lună: scoți câteva cărți din fiecare raft, miroși, răsfoiești, te uiți la cotor. Cea mai bună apărare rămâne tot aerul uscat și circulația lui, iar un raft golit pe jumătate, în care aerul trece printre volume, e mai sigur decât unul îndesat la maximum.
Ce faci dacă ai găsit deja mucegai pe o carte?
Izolează volumul imediat, într-o pungă sau o cutie, ca să nu contamineze vecinii. Poartă mască și mănuși, pentru că sporii pot irita căile respiratorii. Dacă mucegaiul e uscat și pudrat, scoate cartea afară într-o zi fără ploaie și lasă-o deschisă, în evantai, la umbră, până se usucă complet. Apoi îndepărtează depunerile cu o perie moale, de la cotor spre margine, tot în aer liber.
Nu freca cu o cârpă udă și nu folosi înălbitor. Apa împinge pata în fibră și poate transforma o problemă de suprafață într-una definitivă. Pentru o carte rară sau o amintire de familie, mai bine apelezi la un restaurator de carte; în mai multe orașe există ateliere de conservare legate de biblioteci și muzee.
Camera din care provine cartea contează la fel de mult ca volumul. Dacă mucegaiul a revenit de două ori, problema stă în pereți sau în geamuri, nu în cărți. Începe cu o verificare a izolării, pe care o găsești descrisă în materialul despre izolarea ferestrelor împotriva frigului, pentru că punțile termice sunt o cauză frecventă a condensului din spatele bibliotecilor.
Cum depozitezi cărțile când nu mai ai loc pe rafturi?
Cutiile din carton obișnuit sunt acceptabile pe termen scurt, dar pe termen lung cartonul acid transmite aciditatea către hârtie. Pentru depozitare de ani de zile, caută cutii din carton fără acid (acid-free) sau cutii de plastic cu capac, dar lasă cărțile să se usuce bine înainte să închizi capacul. În pungi ermetice, o carte cu urmă de umezeală se strică mai repede decât pe raft.
Așază volumele pe cotor sau culcate, nu cu paginile în sus, și pune în fiecare cutie un săculeț cu silicagel, pe care îl usuci din când în când în cuptor la temperatură mică. Etichetează conținutul, ca să nu răscolești totul când cauți un titlu. Alege un loc interior, ferit de pivniță, de pod și de garajul fără încălzire.
Ce obiceiuri mărunte distrug o carte?
Majoritatea stricăciunilor nu vin din condiții extreme, ci din gesturi mici, repetate:
- colțurile îndoite în loc de semn de carte; folosește o fâșie de hârtie subțire, nu bilete cu adeziv;
- markerul evidențiator, a cărui cerneală trece prin pagină și se imprimă în timp pe verso;
- banda adezivă pe pagini rupte, care se îngălbenește și face hârtia fragilă;
- cititul în cadă sau cu mâinile ude;
- florile și frunzele presate între pagini, care lasă pete.
Dacă ții să notezi, folosește un creion moale, pe care îl poți șterge, sau bilețele separate. Același principiu de păstrare a hârtiei se aplică și actelor de familie: sertarul cu acte vechi are nevoie de aer uscat și de ferit de lumină la fel ca raftul cu cărți.
Întrebări frecvente
La ce umiditate se păstrează cel mai bine cărțile?
Cel mai bine între 40% și 55% umiditate relativă, la o temperatură constantă de 18–22 de grade. Peste 65–70%, riscul de mucegai crește vizibil.
Pot ține cărți în pivniță sau în pod?
De regulă nu. Pivnița are umiditate mare, iar podul are variații mari de temperatură. Dacă nu ai alt loc, folosește cutii închise, silicagel și verifică-le lunar.
Cum scap de mirosul de închis dintr-o carte?
Lasă cartea deschisă în evantai, la umbră, într-un loc cu aer curat, câteva zile. Un săculeț cu bicarbonat pus lângă carte, nu pe ea, ajută la absorbirea mirosului.
