Facelia se seamănă din martie până în august și înflorește, de regulă, la două luni după semănat: martie aduce flori în mai, aprilie în iunie, mai în iulie, iunie în august, iar iulie în septembrie. Prin semănat eșalonat, apicultorul așază înflorirea chiar în lunile în care stupina ar rămâne altfel fără cules.
Planificarea unui sezon apicol seamănă cu un orar plin de ferestre goale. Pomii, rapița și flora de pădure își au datele lor, iar între ele rămân săptămâni în care albinele aduc puțin. Calendarul de mai jos pornește de la corespondențele publicate de seminte-facelia.ro, magazin online specializat în semințe de facelia și de alte plante melifere, și arată cum pot fi umplute aceste ferestre între mai și septembrie.
Regula de bază: 80–90 de zile, din care 35–45 cu flori
Orice calcul începe de la durata ciclului. Facelia are o perioadă de vegetație de circa 80–90 de zile, iar înflorirea ocupă aproximativ jumătate din ea, adică 35–45 de zile. Rezultă două cifre de ținut minte: de la semănat până la flori trec în jur de două luni, iar florile țin apoi mai bine de o lună.
Pentru cine planifică, a doua cifră este la fel de utilă ca întâia. O înflorire de 35–45 de zile acoperă singură o bună parte dintr-un gol de cules, iar două culturi semănate la o lună distanță se suprapun la capete, fără pauză între ele.
Luna semănatului și luna înfloririi
Corespondența dată de site poate fi citită ca un tabel cu două coloane, redat aici sub formă de listă:
- semănat în martie, înflorire în mai;
- semănat în aprilie, înflorire în iunie;
- semănat în mai, înflorire în iulie;
- semănat în iunie, înflorire în august;
- semănat în iulie, înflorire în septembrie.
Fereastra de semănat se întinde până în august, însă corespondența publicată se oprește la luna iulie. Pentru apicultor, lunile de interes sunt, așadar, cele cinci de mai sus. Datele rămân orientative: o primăvară rece întârzie răsărirea, iar o vară secetoasă poate grăbi sfârșitul înfloririi, chiar dacă planta este descrisă ca rezistentă la secetă.
Semănatul eșalonat: aceeași solă sau parcele vecine
Facelia se poate cultiva în România în 2–3 cicluri pe an. Din această însușire decurg două moduri de lucru. În cel dintâi, aceeași suprafață este semănată de mai multe ori: o cultură pusă în martie își încheie vegetația la începutul verii și lasă loc unui nou semănat. Site-ul descrie și varianta autoînsămânțării, în care cultura se discuiește după uscarea florilor și răsare din nou în 10–15 zile de la o ploaie.
În al doilea mod de lucru, terenul se împarte în parcele semănate la date diferite. Un apicultor care seamănă o parcelă în martie, alta în mai și a treia în iulie are flori în mai, în iulie și în septembrie, pe rând, la câțiva pași de stupină. Parcelele mici, înflorite succesiv, țin albinele ocupate mai multă vreme decât o suprafață mare care înflorește o singură dată.
Fereastra de după recoltat: facelia în miriște
Lunile iunie și iulie coincid cu recoltatul rapiței, al orzoaicei și al grâului. După aceste culturi, terenul se discuiește o dată și se seamănă facelia, fără alte lucrări de bază. Semănată astfel, cultura ajunge la înflorire spre sfârșitul verii, în august sau în septembrie, într-o perioadă în care câmpul oferă albinelor puține alte flori.
Este varianta de calendar care îi interesează deopotrivă pe fermieri și pe apicultori. Fermierul ține solul acoperit între două culturi principale, iar stuparul din vecinătate primește un cules târziu, util familiilor care se pregătesc de iernare.
Septembrie: încheierea ciclului și întoarcerea în sol
Calendarul faceliei nu se termină odată cu ultimele flori. În jurul lunii septembrie, când cultura și-a încheiat vegetația, terenul se poate ara, iar masa vegetativă rămâne în sol ca îngrășământ verde. Arătura de toamnă se face deci la vremea ei obișnuită, iar sola intră în anul următor cu un plus de materie organică.
Pentru cine ține o evidență a lucrărilor, anul unei sole cu facelia târzie arată astfel: recoltat și discuit la începutul verii, semănat imediat după, flori la sfârșitul verii, arătură toamna, după încheierea vegetației.
Speciile care completează golurile
Facelia nu trebuie să ducă singură întregul sezon. Alte plante melifere anuale au ferestre proprii și pot fi așezate între ciclurile ei:
- hrișca înflorește din iunie până în septembrie;
- muștarul alb înflorește în intervalul iunie–septembrie, timp de 20–30 de zile;
- măzărichea înflorește în iunie și iulie.
Site-ul recomandă alăturarea plantelor cu înflorire timpurie, medie și târzie, astfel încât albinele să găsească hrană pe tot sezonul cald. Recomandarea apare în pagina de răspunsuri a site-ului despre facelia și plantele melifere, de unde provine și corespondența dintre luni folosită în acest calendar; perioadele de înflorire ale celorlalte specii sunt trecute în fișele lor de produs.
Cum se citește calendarul pornind de la golurile de cules
Un plan bun nu începe cu sămânța, ci cu observarea stupinei. Apicultorul notează întâi lunile în care flora din zonă nu asigură cules. Apoi numără două luni înapoi și află când trebuie semănată facelia. Dacă golul apare în iulie, semănatul cade în mai; dacă lipsa se simte în septembrie, cultura se pune în iulie, eventual după o păioasă recoltată.
Urmează verificarea terenului: este sola liberă la data rezultată din calcul? Dacă nu, se caută o altă parcelă ori o altă specie, cu o fereastră de înflorire potrivită. Abia la sfârșit se stabilește cantitatea de sămânță, la norma de 10 kg la hectar.
Oricât de atent ar fi întocmit, calendarul rămâne un plan, nu o promisiune. Culesul depinde de vremea din săptămânile de înflorire și de ceea ce mai înflorește în jur. Ceea ce oferă facelia, prin sămânța certificată din soiul Stala disponibilă pe seminte-facelia.ro, este posibilitatea de a hotărî luna în care apar florile. Puține plante melifere îi lasă apicultorului această alegere, iar seminte-facelia.ro publică reperele de care este nevoie pentru a o folosi.
