Sari la conținut
Sport

Încălzirea înainte de antrenament: cât durează și ce include

Persoană care face exerciții de încălzire înainte de antrenament, într-o sală luminoasă

Încălzirea înainte de antrenament durează, în general, între cinci și zece minute și are un singur scop: să ridice treptat temperatura mușchilor, să mărească ritmul inimii și să pregătească articulațiile pentru mișcarea pe care urmează să o faci. Ea imită, la intensitate mică, exercițiul principal, iar apoi crește treptat ritmul.

Mulți oameni o tratează ca pe o formalitate: câteva rotiri de braț, două aplecări rapide și gata. Alții, dimpotrivă, petrec un sfert de oră întins pe covoraș, trăgând de fiecare mușchi, apoi obosesc înainte de începutul antrenamentului propriu-zis. Adevărul se află la mijloc, iar ce faci depinde de sportul pe care urmează să-l practici.

Ce se întâmplă în corp în timpul încălzirii?

Când începi să te miști, mușchii primesc mai mult sânge, iar temperatura lor crește ușor. Mușchiul încălzit se contractă și se relaxează mai repede și este mai elastic. Lichidul din interiorul articulațiilor devine mai fluid, iar mișcarea se face cu mai puțin disconfort. În același timp, sistemul nervos se trezește: coordonarea devine mai bună, iar reacțiile, mai rapide.

Toate acestea nu garantează că nu te vei accidenta, dar reduc riscul unei mișcări bruște făcute pe un corp încă rigid, cum se întâmplă dimineața sau după ore petrecute la birou. Chiar dacă nu elimină accidentările, o încălzire făcută cu cap te face să te simți mai bine din primele minute de efort.

Cum arată o încălzire în trei etape?

O structură simplă, utilă la aproape orice activitate, are trei părți, fiecare de câteva minute.

  1. Activarea generală: două-trei minute de mers alert, pedalat ușor, sărituri ușoare pe loc sau alergare lentă. Scopul este să urci pulsul și să simți că ți se încălzesc spatele și umerii.
  2. Mobilitate dinamică: mișcări ample, controlate, care parcurg articulațiile: cercuri cu brațele, rotiri de bazin, fandări cu răsucire, balansări ale piciorului înainte și în lateral.
  3. Pregătirea specifică: mișcarea sportului tău, făcută ușor. Înainte de genuflexiuni cu greutate faci genuflexiuni fără încărcătură, apoi cu bara goală. Înainte de un meci de tenis lovești câteva mingi lente.

Ordinea contează: de la general la specific, de la ușor la intens. Dacă sari direct la partea a treia, pierzi avantajul primelor două.

Întinderea statică sau mișcările dinamice?

Întinderea statică înseamnă să ții o poziție treizeci de secunde sau mai mult, de pildă să-ți tragi călcâiul spre fese pentru coapsă. Mișcările dinamice sunt cele în care treci continuu prin amplitudine, fără să te oprești. Înainte de efort, majoritatea specialiștilor preferă varianta dinamică, pentru că menține mușchiul activ și pregătit. Întinderile statice lungi, făcute cu mușchii reci, pot reduce temporar forța și nu pregătesc corpul pentru mișcare.

Asta nu înseamnă că întinderile statice sunt inutile. Își au locul la sfârșitul antrenamentului sau într-o ședință separată de flexibilitate, când mușchii sunt calzi și nu mai ai nevoie de forță maximă.

Cât durează încălzirea, în funcție de activitate?

Activitate Durată orientativă Accent
Alergare ușoară 5 minute Mers alert, apoi trap lent
Antrenament de forță 8-10 minute Mobilitate și serii ușoare ale exercițiului
Înot 8-10 minute Umeri, spate, bazine lungi lente
Sporturi cu minge 10-15 minute Sărituri, schimbări de direcție, accelerări scurte
Ciclism de plimbare 10 minute Primele minute pe viteză mică

Cifrele sunt orientative. Într-o dimineață rece, sau după o noapte proastă, adaugă câteva minute. Într-o după-amiază de vară, după ce ai mers deja mult pe jos, poți scurta.

Ce greșeli faci fără să-ți dai seama?

  • Începi direct cu viteza sau cu greutatea maximă, pe motiv că nu ai timp.
  • Te încălzești atât de mult încât ajungi la antrenament deja obosit.
  • Faci aceleași cinci exerciții indiferent de sportul practicat.
  • Ignori zonele în care ai deja probleme, de pildă umărul sau genunchiul care te supără.
  • Sari peste încălzire doar pentru că antrenamentul este scurt. Cu cât este mai scurt și mai intens, cu atât ai mai multă nevoie de ea.

La înot, încălzirea are un rol aparte, pentru că apa rece și poziția orizontală schimbă modul în care funcționează umerii. Dacă înveți abia acum, ritmul de progres este explicat în articolul despre cât durează până înveți să înoți, iar primele bazine lente fac parte, de fapt, din învățare.

Încălzirea în sporturile de anduranță

Cursele lungi, cum sunt cele de ciclism sau de alergare montană, nu cer o încălzire spectaculoasă. Primii kilometri făcuți ușor sunt, de fapt, încălzirea. Participanții la competiții de rezistență ca cele de douăzeci și patru de ore pe bicicletă știu că ritmul de început trebuie ținut sub control, pentru că cine pornește prea tare plătește mai târziu. Aceeași logică se aplică și celor care ies la o tură de duminică.

Pentru sporturile explozive, precum sprinturile, săriturile sau jocurile cu minge, e nevoie de accelerări progresive, făcute în ultimele minute de încălzire: trei sau patru porniri scurte, fiecare puțin mai rapidă decât precedenta, cu pauze complete între ele.

Întrebări frecvente

Este necesară încălzirea dacă fac doar o plimbare?

Nu, mersul în ritm obișnuit se încălzește singur, în primele minute. Merită să încetinești la început dacă te simți țeapăn.

Pot să mă încălzesc în același timp cu drumul spre sală?

Da, dacă mergi pe jos sau cu bicicleta ușor, drumul poate ține loc de prima etapă, dar mobilitatea și pregătirea specifică rămân de făcut.

Ce fac dacă după încălzire tot mă doare ceva?

Durerea ascuțită sau care crește în timpul mișcării este un semnal să oprești exercițiul respectiv și, dacă revine, să ceri sfatul unui specialist.

Merită recitite

1246articole publicate

23categorii

blog otequeUn jurnal de cultură: cărți, film, muzică și ideile care ne modelează.