Gaura perfectă depinde de mulți factori: alezor, mașina, strângerea sculei și mulți alți parametri. Dar ceea ce se întâmplă înainte și după găurire determină și calitatea piesei de prelucrat. 

Un alezor oferă lucrările pregătitoare necesare, în timp ce sculele de teșire, decufundare și debavurare îmbunătățesc ulterior gaura de foraj. Aceste unelte fac diferența, nu numai în ceea ce privește economiile de timp și costuri, ci mai ales în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea procesului. 

Ce este un alezor și la ce foloseşte

Cu sistemul de fiting, un alezor realizează o producție rentabilă de găuri în inginerie mecanică. Este un instrument de evitare a unui număr mai mare de toleranțe. Alezorul asigură astfel o producție rentabilă și optimizată din punct de vedere al costurilor. 

Alegerea alezorului potrivit depinde de mai mulți factori. De exemplu, materiale diferite necesită burghie diferite. Anumite tipuri de alezoare sunt folosite pentru materiale moi, cum ar fi lemnul și materialele plastice, în timp ce altele din carbură solidă sunt recomandate pentru materiale mai dure, cum ar fi metalele. 

De asemenea, diametrul alezorului este esențial pentru obținerea găurii de dimensiunea potrivită. Pentru găuri mai adânci, poate fi necesar să folosești alezoare speciale cu caneluri de lungimi mai mari. 

Geometria muchiei de tăiere a dispozitivului influențează procesul de găurire și îndepărtarea așchiilor. Există diferite tipuri de geometrii de tăiș, cum ar fi unghiul punctului, unghiul helixului și lungimea muchiei de tăiere, care pot varia în funcție de material și aplicație.

Alezor – Tipuri

Un alezor reglabil sau un alezor conic, sunt diferite tipuri de instrumente de găurit utilizate pentru diferite aplicații. Spre exemplu un model elicoidal constă dintr-o tijă cilindrică cu o canelură spirală și un vârf. 

Modelele elicoidale sunt folosite pentru găurirea în metal, lemn, plastic și alte materiale. Un alezor reglabil are o formă conică cu mai multe trepte consecutive de diferite diametre. Fiecare etapă creează o gaură cu un diametru specific. 

Modelul reglabil este adesea folosite pentru materiale subțiri precum tabla, plasticul sau aluminiul. Un model central este folosit pentru a crea o adâncitură pe suprafața unei piese de prelucrat care ulterior este utilizată cu un șurub sau alt element de fixare. Un alezor conic are un vârf conic și o formă de tijă cilindrică.

Există diverse tehnici de găurire precisă și calitate îmbunătățită a găurii: găurire de precizie cu un dispozitiv de înaltă precizie sau alezor CNC, găurire prin frecare cu cap de găurit special, găurire cu laser cu fascicul laser de înaltă energie, prelucrare prin electrodescărcare (EDM) cu electrod și găurire ultrasonică cu energie ultrasonică. Alegerea tehnicii depinde de material, diametrul găurii, finisarea suprafeței și toleranță.

Toleranța alezorului

Toleranțele alezajului și toleranțele geometrice afectează prelucrarea alezajelor. Toleranțele mai strânse necesită mașini-unelte și scule de tăiere mai precise. Toleranțele geometrice afectează finisarea suprafeței, dar necesită și tehnici speciale de prelucrare. 

Alegerea toleranțelor potrivite, permite potrivirea și asamblarea corectă a componentelor. Toleranțele mai strânse pot crește durata de viață a sculei. Considerarea atentă a toleranțelor este crucială pentru procese de prelucrare eficiente și precise.

Ce rol joacă găurirea CNC în prelucrarea modernă?

Găurirea CNC permite găurirea precisă și automată cu repetabilitate ridicată. Controlul CNC poziționează alezajul cu precizie și permite geometrii complexe de găurire. Îndepărtarea eficientă a așchiilor, care este garantată pe mașinile moderne CNC, este importantă pentru calitate și siguranță. 

Găurirea CNC, corectarea găurilor și evacuarea așchiilor joacă un rol esențial în prelucrarea modernă pentru diverse industrii, cum ar fi auto, aerospațială, electronică și inginerie. Alezoarele sunt folosite pentru a mări alezajele, a îmbunătăți acuratețea dimensională și a rafina suprafețele. 

Acestea permit o precizie și o calitate mai mare a suprafeței decât burghiele. Utilizarea corectă presupune alegerea alezorului potrivit, pregătirea găurii, lubrifierea sculei, alezarea blândă și, în final, verificarea rezultatului.

Răcirea și lubrifierea sunt esențiale pentru optimizarea găurilor. Acestea prelungesc durata de viață a alezoarelor și îmbunătățesc calitatea găurilor. Răcirea și lubrifierea eficientă reduc frecarea și generarea de căldură, elimină uzura, îmbunătățește performanța de tăiere, reduce efectele vibrațiilor și mărește durata de viață a sculei.

Sfaturi pentru îmbunătățirea calității găurilor

Pentru a îmbunătăți calitatea găurii, există câteva sfaturi care pot fi urmate:

• Alege un alezor potrivit pentru materialul pe care dorești să-l găurești. Materiale diferite necesită alezoare diferite pentru a obține rezultate optime pe suprafața găurii.
• Setează viteza corectă pentru procesul de găurire. O viteză prea mare poate duce la acumularea excesivă de căldură și deteriorarea piesei de prelucrat, în timp ce o viteză prea mică poate duce la găuri murdare și alinierea incorectă a găurii.
• Utilizarea lichidelor de răcire este recomandată, mai ales la găurirea metalului. Lichidul de răcire ajută la îmbunătățirea calității găurilor, facilitând îndepărtarea așchiilor.
• Verifică regulat starea alezoarelor și înlocuiește-le pe cele uzate sau tocite.
• Asigură-te că piesa de prelucrat este fixată corespunzător pentru a minimiza vibrațiile și mișcările nedorite în timpul procesului de găurire.
• În cazul materialelor dure sau a găurilor cu un diametru mare, poate fi util să faci un orificiu central cu un model conic. Acest lucru asigură că alezorul propriu-zis este ghidat mai bine și găurirea pe suprafața găurii este mai precisă.

Calcularea diametrului corect al găurii se bazează pe scopul găurii, materialul prelucrat și toleranțele necesare. Diametrul optim poate fi determinat folosind formule de calcul, linii directoare precum DIN și teste practice. Aplicația specifică și cerințele individuale influențează calculul exact.

Deoarece dimensiunea nominală a potrivirii nu poate fi nici menținută și nici nu este recomandabil să o mențină, de exemplu din motive economice, alezajele și arborii au întotdeauna zone de toleranță. Clasele de toleranță fac posibilă îndeplinirea diferitelor cerințe de potrivire. 

În principiu, aceste cerințe pot fi împărțite în trei variante, în care câmpul de toleranță al alezajului și cel al arborelui sunt legate între ele. În mod specific, acestea sunt: ​​potrivire degajată, potrivire de tranziție și potrivire prin interferență. 

În DIN, toate cele trei variante sunt specificate pentru alezajul standard, în timp ce arborele standard este standardizat doar cu o potrivire de joc. În primul rând, este posibil ca un arbore să aibă întotdeauna un joc în raport cu un orificiu, adică să existe o distanță dorită între limita exterioară a arborelui și limita interioară a alezajului. 

O condiție prealabilă pentru această potrivire liberă este, desigur, ca dimensiunea maximă a arborelui să fie întotdeauna mai mică decât dimensiunea minimă a alezajului. Deoarece o potrivire cu joc nu presupune că dimensiunea maximă a arborelui nu este atinsă în același timp cu dimensiunea minimă a alezajului, în cazuri rare ambele dimensiuni pot fi, de asemenea, identice. 

În plus, cu o potrivire a jocului, trebuie avut grijă să se asigure că câmpurile de toleranță sunt selectate astfel încât jocul maxim, adică distanța maximă dintre dimensiunea minimă a arborelui și dimensiunea maximă a alezajului, să îndeplinească o valoare acceptabilă.